5 invenții Made in Spain vs 5 invenții Made in Romania
- RoSpania.es
- 12 mai 2021
- 15:49
- 0 comments
Îți facem, mai jos, o scurtă prezentare a celor mai importante 5 invenții spaniole Vs cele mai importante 5 invenții românești
Chupa Chups versus stilou. Ce ați alege? Analizand succint invențiile spaniole și pe cele românești, cred că putem surprinde, fără subiectivism, cea ce constatăm și în viața de zi cu zi – că primii sunt mai mult înclinați către lucruri practice, facile și care ajută la comoditatea împământenită a locului, pe cand românii, în ciuda descoperirilor adeseori revoluționare, fie nu au avut resurse, fie nu au avut recunoașterea necesară de-a lungul timpului. Si nu o spunem ca o lamentare… efectiv așa s-a întâmplat.
Mopul – Manuel Jalón
Mopul i se datorează inginerului aeronautic Manuel Jalon. Aragonez la origini, i-a venit ideea după un sejur în America, patentând un model de mop complet, cu sistem de stoarce acționat cu pedală și galeată cu roți. Deci curățenie, fără prea mult efort.
Chupa chups – Enric Bernat
Chupa chups povestea bomboane pe băț începe încă din 1950, când cofetarul barcelonez Enric Bernat a dorit să revoluționeze lumea caramelelor. Așa a aparut bomboana care nu-ți murdarește mâinile. Și un amănunt foarte interesant – logoul este desenat de insuși Salvador Dali.
Masa de futbolin – Alejandro Campos Ramirez
Masa de futbolin a fost inventată de galicianul Alejandro Campos Ramirez în timpul războiului civil. Fiind rănit, în spital, a observat că foarte mulți copii bolnavi nu pot juca fotbal. Așa că a dat instrucțiuni unui prieten tâmplar să îi facă un model adaptat, inspirat din masa de tenis. Invenția a fost brevetată în 1937.
Submarinul modern – Narciso Monturiol
Submarinul modern a fost inventat de un spaniol, Narciso Monturiol, în 1864. A fost primul submarin cu propulsie mecanică și cu sistem independent de aer. Funcționa pe baza unui motor cu aburi, ce folosea ca și combustibil un amestec de peroxid de mangan, zinc și clorat de potasiu. Acest amestec, prin reacție chimică, producea aburul necesar propulsiei și, separat, oxigen, pe care îl stoca într-un rezervor și care era utilizat ulterior în interior submarinului, pentru respirat. Avea 14m lungime și era construit din lemn de măslin și un înveliș exterior de cupru. O replică la scară 1:1 încă se poate admira în portul Barcelona.
Chitara clasică – Antonio Torres
Chitara clasică, în varianta sa cu șase corzi, a fost dezvoltată în Spania între secolele XIII – XVIII, ca o modificare a vechii vihuela, un instrument foarte popular în timpul Renașterii. Chitara clasică în forma de astăzi a apărut în jurul anului 1850, când un spaniol, Antonio Torres, a adus ceva modificări formei și proporțiilor instrumentului, făcândul mai plăcut ca și sunet și mai rezistent. Chitara lui Antonio Torres a devenit standard și a rămas neschimbată până în zilele noastre.
Stiloul – Petrache Poenaru
Stiloul a fost inventat de inginerul român Petrache Poenaru. Chiar dacă a primit un brevet pentru invenția sa încă din 1827, nu a reușit să fabrice la scară extinsă instrumentul de scris, care la vremea respectivă elimina zgârieturile de pe hârtie și nu lăsa pete de cerneală.
Avionul cu reacție – Henri Coandă
Primul avion cu reacție a fost desenat, construit și pilotat de însuși Henri Coandă, cel care a descoperit și efectul care-i poartă numele – efectul Coandă. Acesta prezenta, la Expoziția Internațională de Aeronautică de la Paris, în 1910, un avion ciudat, fără elice, total diferit de ceea ce se construise până atunci. Aparatul era propulsat de un motor cu reacție, primul construit vreodată, soluție care urma să revoluționeze transportul aerian după al doilea război mondial.
Scaunul ejectabil – Anastase Dragomir
Scaunul ejectabil – o invenție extrem de folositoare pentru salvarea piloților de avioane militare, a fost realizat de către Anastase Dragomir în 1928. A rămas mult timp doar la stadiu de brevet și fără a se aplica efectiv. Ideea a fost preluată mult mai târziu de către companiile aeriene, care apoi și-au creat propriul sistem.
Insulina – Nicolae Paulescu
Injecția cu insulină – deși majoritatea surselor îi menționează pe Frederick Banting și pe Charles Herbert Best ca descoperitori (primul a și primit, împreună cu John James Rickard Macleod, Premiul Nobel pentru Medicină în 1923), adevăratul descoperitor rămâne însă românul Nicolae Paulescu, profesor la Facultatea de Medicină din București, cel care a identificat substanța secretată de pancreas și i-a demonstrat eficiența în reducerea hiperglicemiei și tratarea diabetului.
Vaccinul antiholeric – Ioan Cantacuzino
Vaccinul antiholeric a fost inventat de către medicul și biologul român Ioan Cantacuzino și se mai folosește și astăzi în tările în care există această boală. Fondator al școlii românești de imunologie și patologie experimentală, Cantacuzino a eradicat epidemia de holeră din timpul cel de-al doilea Război Balcanic, în 1913, folosind 3 doze de vaccinuri și salvând astfel viețile a mii de oameni. Acest moment este menționat în istoria epidemiologiei ca fiind primul experiment de laborator făcut pe un număr mare de persoane, în mijlocul unei epidemii în plină desfăşurare.
Foto: Arek Socha / Pixabay.com
